DEX-ONLINE

Dicţionar explicativ al limbii române pe internet.
DEX-ONLINE.ro contine urmatoarele dictionare:

• [DEX '98] Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, 1998
• [DEX '96] Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, 1996
• [DEX '84] Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Academiei, 1984
• [DEX '75] Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Academiei, 1975
• [DEX-S '88] Supliment DEX, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Academiei, 1988
• [Sinonime] Dicţionar de sinonime, Mircea şi Luiza Seche, Editura Litera Internaţional, 2002
• [Antonime] Dicţionar de antonime, Mircea şi Luiza Seche, Editura Litera Internaţional, 2002
• [Dicţionar ortografic] Dicţionar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internaţional, 2002
• [NODEX] Noul dicţionar explicativ al limbii române, Litera Internaţional, Editura Litera Internaţional, 2002
• [DAR] Dicţionar de arhaisme şi regionalisme, Gh. Bulgăr şi Gh. Constantinescu-Dobridor, Editura Saeculum Vizual, Bucureşti, 2002
• [DGE] Dicţionar gastronomic explicativ, A.M. Gal, Editura Gemma Print, 2003
• [DER] Dicţionarul etimologic român, Alexandru Ciorănescu, Universidad de la Laguna, Tenerife, 1958-1966
• [DLRA] Dicţionar al limbii române actuale (ediţia a II-a revăzută şi adăugită), Zorela Creţa, Lucreţia Mareş, Zizi Ştefănescu-Goangă, Flora Şuteu, Valeriu Şuteu, Editura Curtea Veche, 1998
• [DLRC] Dicţionarul limbii române contemporane, Vasile Breban, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1980
• [DLRM] Dicţionarul limbii române moderne, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Academiei, Bucureşti, 1958
• [DMLR] Dictionnaire morphologique de la langue roumaine, A. Lombard, C. Gâdei, Editura Academiei, Bucureşti, 1981
• [DN] Dicţionar de neologisme, Florin Marcu şi Constant Maneca, Editura Academiei, Bucureşti, 1986
• [DOOM] Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Editura Academiei, Bucureşti, 1982
• [DOOM 2] Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a, Editura Univers Enciclopedic, 2005
• [MDA] Micul dicţionar academic, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, 2002
• [MDN] Marele dicţionar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000
• [Neoficial] Această sursă include definiţii ale unor cuvinte de uz curent care nu există în nici unul din celelalte dicţionare
• [DLRLV] Dicţionarul limbii române literare vechi (1640-1780) - Termeni regionali, Mariana Costinescu, Magdalena Georgescu, Florentina Zgraon, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987
• [DLRLC] Dicţionarul limbii române literare contemporane, Colectiv, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1955-1957

DEX-ONLINE este liber şi gratuit sub licenţa publică generală GNU (GPL). Vezi licenţă

CANTITÁTE, cantități, s.f. 1. Câtime, număr, mărime. ♢ Expr. (Fam.) Cantitate neglijabilă = lucru (sau persoană) de mică importanță, de care nu trebuie să se țină seamă. 2. Proprietate care poate fi reprezentată printr-un număr obținut dintr-o măsurare sau dintr-o numărare. 3. Ansamblul determinărilor care exprimă gradul de dezvoltare al însușirilor unui obiect susceptibile de a fi măsurate și traduse numeric. ♦ Însușire a obiectelor a cărei schimbare nu produce la început modificări radicale în calitatea lor, ci numai pregătește aceste modificări. 4. Durata rostirii unui sunet sau a unei silabe. – Din fr. quantité, lat. quantitas, -atis.
Sursa: DEX '98

CANTITÁTE s. 1. câtime, mărime, (înv.) cătățime. (O anumită ~ măsurabilă.) 2. v. număr. 3. v. sumă. 4. v. volum. 5. cantitate de electricitate v. sarcină electrică; cantitate de mișcare v. impuls.
Sursa: Sinonime

cantitáte s. f., g.-d. art. cantității; pl. cantități
Sursa: Dicționar ortografic

CANTIT//ÁTE ~ăți f. 1) Însușire a obiectelor determinată prin numărare, măsurare sau calculare. 2) Proprietate care poate fi reprezentată printr-o mărime obținută prin numărare sau prin măsurare. 3) lingv. Durată de pronunțare a sunetelor. [Art. cantitatea; G.-D. cantității] /<fr. quantité, lat. quantitas, ~atis
Sursa: NODEX

CANTITÁTE s.f. 1. Categorie filozofică desemnând determinări ale obiectelor și proceselor care indică aspectul lor măsurabil din punctul de vedere al mărimii, numărului, volumului, duratei, gradului etc., a cărei schimbare între anumite limite nu produce transformări ale calității acestora, ci pregătește numai aceste transformări. V. calitate. 2. Proprietate care poate fi reprezentată printr-un număr obținut dintr-o măsurare sau dintr-o numărare; tot ceea ce poate fi numărat sau măsurat. ♦ câtime, număr, mărime. ♦ (Log.) Criteriu de clasificare a judecăților de predicație după sfera subiectului. 3. Durata rostirii unui sunet sau a unei silabe. [Cf. fr. quantité, it. quantità, lat. quantitas].
Sursa: DN

CANTITÁTE s. f. 1. totalitatea determinărilor obiectelor, fenomenelor și proceselor, care indică aspectul lor măsurabil din punctul de vedere al mărimii, numărului, volumului, duratei etc. 2. tot ceea ce poate fi numărat sau măsurat. ♢ câtime, număr, mărime. 3. (log.) criteriu de clasificare a judecăților de predicație după sfera subiectului. 4. durata rostirii unui sunet, a unei silabe. (< fr. quantité, lat. quantitas)
Sursa: MDN