DEX-ONLINE

Dicţionar explicativ al limbii române pe internet.
DEX-ONLINE.ro contine urmatoarele dictionare:

• [DEX '98] Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, 1998
• [DEX '96] Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, 1996
• [DEX '84] Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Academiei, 1984
• [DEX '75] Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Academiei, 1975
• [DEX-S '88] Supliment DEX, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Academiei, 1988
• [Sinonime] Dicţionar de sinonime, Mircea şi Luiza Seche, Editura Litera Internaţional, 2002
• [Antonime] Dicţionar de antonime, Mircea şi Luiza Seche, Editura Litera Internaţional, 2002
• [Dicţionar ortografic] Dicţionar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internaţional, 2002
• [NODEX] Noul dicţionar explicativ al limbii române, Litera Internaţional, Editura Litera Internaţional, 2002
• [DAR] Dicţionar de arhaisme şi regionalisme, Gh. Bulgăr şi Gh. Constantinescu-Dobridor, Editura Saeculum Vizual, Bucureşti, 2002
• [DGE] Dicţionar gastronomic explicativ, A.M. Gal, Editura Gemma Print, 2003
• [DER] Dicţionarul etimologic român, Alexandru Ciorănescu, Universidad de la Laguna, Tenerife, 1958-1966
• [DLRA] Dicţionar al limbii române actuale (ediţia a II-a revăzută şi adăugită), Zorela Creţa, Lucreţia Mareş, Zizi Ştefănescu-Goangă, Flora Şuteu, Valeriu Şuteu, Editura Curtea Veche, 1998
• [DLRC] Dicţionarul limbii române contemporane, Vasile Breban, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1980
• [DLRM] Dicţionarul limbii române moderne, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Academiei, Bucureşti, 1958
• [DMLR] Dictionnaire morphologique de la langue roumaine, A. Lombard, C. Gâdei, Editura Academiei, Bucureşti, 1981
• [DN] Dicţionar de neologisme, Florin Marcu şi Constant Maneca, Editura Academiei, Bucureşti, 1986
• [DOOM] Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Editura Academiei, Bucureşti, 1982
• [DOOM 2] Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a, Editura Univers Enciclopedic, 2005
• [MDA] Micul dicţionar academic, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, 2002
• [MDN] Marele dicţionar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000
• [Neoficial] Această sursă include definiţii ale unor cuvinte de uz curent care nu există în nici unul din celelalte dicţionare
• [DLRLV] Dicţionarul limbii române literare vechi (1640-1780) - Termeni regionali, Mariana Costinescu, Magdalena Georgescu, Florentina Zgraon, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987
• [DLRLC] Dicţionarul limbii române literare contemporane, Colectiv, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1955-1957

DEX-ONLINE este liber şi gratuit sub licenţa publică generală GNU (GPL). Vezi licenţă

FINÁNȚĂ s.f. v. finanțe.
Sursa: DEX '98

FINÁNȚĂ s.f. v. finanțe (4) [DN].
Sursa: Neoficial

FINÁNȚE s.f. pl. 1. Totalitatea mijloacelor bănești care se găsesc la dispoziția unui stat și care sunt necesare pentru îndeplinirea funcțiilor și sarcinilor sale. ♢ Om de finanțe = a) specialist în probleme financiare; b) deținător de capitaluri. (La sg.) Marea finanță = deținătorii marilor capitaluri financiare. ♦ Totalitatea mijloacelor bănești ale unei întreprinderi. ♦ (Fam.) Averea în bani a unei persoane particulare. 2. Știință care studiază finanțele (1). [Var.: finánță s.f.] – Din fr. finance, it. finanza.
Sursa: DEX '98

finánțe s. f. pl.
Sursa: Dicționar ortografic

FINÁNȚE f. pl. 1) Totalitate a mijloacelor bănești de care dispune un stat. 2) Ramură a științei economice care se ocupă cu studiul circulației banilor în cadrul unui stat. 3) fam. Resursele bănești individuale. /<fr. finances, it. finanza
Sursa: NODEX

FINÁNȚE s.f.pl. 1. Ansamblul relațiilor economice, exprimate valoric, care apar în procesul repartiției produsului social în legătură cu satisfacerea nevoilor colective ale societății. 2. Știință care se ocupă cu finanțele (1). 3. Totalitatea mijloacelor financiare ale unui stat, ale unei întreprinderi. ♦ (Fam.) Avere bănească a unei persoane particulare. 4 (Rar; la sg.) Marea finanță = totalitatea posesorilor de mari valori financiare. [Cf. fr. finance, it. finanza].
Sursa: DN

FINÁNȚE s. f. pl. 1. ansamblul relațiilor economice, exprimate valoric, care apar în procesul repartiției produsului social în legătură cu satisfacerea nevoilor colective ale societății. 2. știință care se ocupă cu finanțele (1). 3. totalitatea mijloacelor financiare ale unui stat, ale unei întreprinderi. ♢ (fam.) averea în bani a unei persoane. 4. (sg.) marea ~ă = totalitatea posesorilor de mari capitaluri financiare. (< fr. finance, it. finanza)
Sursa: MDN