DEX online - Dicţionar explicativ al limbii române
Flexiuni|Abrevieri 

CICOARE DE GRĂDÍNĂ s. v. andivă.
Sursa: Sinonime

COCOȘEI-DE-GRĂDÍNĂ s. pl. v. fierea-pământului, potroacă, țintaură.
Sursa: Sinonime

GRÁDINĂ, gradine, s.f. Daltă specială din oțel care servește la cioplirea unor roci în vederea obținerii de elemente de construcție decorative. – Din it. gradina.
Sursa: DEX '98

gradínă s. f., g.-d. art. gradínei; pl. gradíne
Sursa: Dicționar ortografic

GRADÍN//Ă ~e f. Daltă de oțel, folosită la sculptarea elementelor de construcție decorative. /<it. gradina
Sursa: NODEX

GRADÍNĂ s.f. (Arte) Daltă specială din oțel, folosită în sculptură și pentru cioplirea elementelor de construcție decorative. [< it. gradina].
Sursa: DN

GRADÍNĂ s. f. daltă din oțel folosită în sculptură și pentru cioplirea elementelor de construcție decorative. (< it. gradina)
Sursa: MDN

GRĂDÍNĂ, grădini, s.f. 1. Suprafață de teren arabil, de obicei îngrădită, pe care se cultivă legume, flori sau pomi fructiferi, în vederea obținerii unor produse; grădinărie. ♢ Expr. O grădină de om = om plăcut, simpatic. 2. Suprafață de teren plantată (și amenajată cu alei, bănci etc.) care servește ca loc de agrement sau care are rol decorativ. ♢ Grădină botanică = instituție științifică dotată cu o suprafață de teren pe care sunt cultivate (în scopul prezentării și studierii) colecții de plante vii. Grădină zoologică = instituție științifică dotată cu o suprafață de teren pe care sunt crescute (spre a fi expuse publicului sau studiate) animale vii din diverse regiuni ale pământului. ♦ Grădină de vară = restaurant amenajat în timpul verii în aer liber. 3. (În sintagmele) Grădină de copii = grădiniță (de copii). Grădină sezonieră = grădină de copii care funcționează în mediul rural în timpul muncilor agricole. – Din bg., scr. gradina.
Sursa: DEX '98

GRĂDÍNĂ s. 1. (înv. și reg.) sad, (reg.) ogradă, (prin Olt. și Ban.) bascea, (Transilv.) telechi. (~ de legume.) 2. v. parc. 3. grădină zoologică = parc zoologic, (livr.) zoo, zooparc.
Sursa: Sinonime

grădínă s. f., g.-d. art. grădínii; pl. grădíni
Sursa: Dicționar ortografic

GRĂDÍN//Ă ~i f. 1) Teren, de obicei îngrădit, pe care se cultivă legume, flori sau pomi fructiferi. ♢ ~ botanică grădină în care se cultivă plante din diferite regiuni ale globului. ~ zoologică grădină în care se cresc și se întrețin animale din diferite regiuni ale globului. 2) Suprafață de teren plantată și amenajată (cu alei, bănci etc.), care servește ca loc de agrement; parc. ♢ ~ de vară restaurant amenajat în timpul verii în aer liber. [G.-D. grădinii] /<bulg., sb. gradina
Sursa: NODEX

grădínă (grădíni), s.f. – Suprafață de teren arabil pe care se cultivă legume, flori sau pomi fructiferi. – Mr., megl. gărdină. Bg., sb. gradina (Cihac, II, 115; Meyer 119; DAR), cf. gard, și alb. gradinë. – Der. grădinar, s.m. (persoană care se ocupă de cultivarea unei grădini), cf. bg. gradinar (Conev 76), sb. gradinarĭ; grădinăreasă (var. grădinăriță), s.f. (femeie care se ocupă de cultivarea unei grădini; soție de grădinar); grădinăresc, adj. (de grădină); grădinări, vb. (a cultiva sau a îngriji grădini); grădinărie, s.f. (horticultură); grădinărit, s.n. (horticultură).
Sursa: DER

IARBĂ-DE-GRĂDÍNĂ s. v. iarbă grasă.
Sursa: Sinonime

jále de grădínă (bot.) s. f.
Sursa: Dicționar ortografic

nálbă de grădínă s. f. + prep. + s. f. + adj.
Sursa: Dicționar ortografic

NEMȚIȘOR-DE-GRĂDÍNĂ s. v. surguci.
Sursa: Sinonime

PIPERNIȚĂ-DE-GRĂDÍNĂ s. v. cimbru.
Sursa: Sinonime

ROGOZ-DE-GRĂDÍNĂ s. v. narcisă.
Sursa: Sinonime

SMIRNĂ-DE-GRĂDÍNĂ s. v. tămâiță.
Sursa: Sinonime