6 definiții pentru sacat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
sacat, ~ă a [At: ALEXANDRESCU, O. I, 311 / V: săc~ / Pl: ~ați, ~e / E: tc sakat] 1 (Înv; d. vite, rar, d. oameni) Bolnav (2). 2 Lovit. 3 Rănit. 4 Infirm.
sacat a. vătămat (vorbind de vite): boul fiind sacat, la un picior rănit GR. AL. [Turc. SAKAT, spetit].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sacát, -ă adj. (turc. sakat, invalid, d. ar. sakyt, prost, josnic; ngr. sakatis; bg. sîrb. alb. sakat). Rar azĭ. Beteag, vătămat, invalid: un boŭ sacat.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
săcat1, ~ă a vz sacat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
sacat adj. – Rănit, vătămat, damblagit. – Var. mr. săcat. Tc. (arab.) sakat (Șeineanu, II, 304), cf. ngr. σαϰάτης, alb., bg., sb. sakat. – Der. sacatifsi, vb. (a schilodi), din ngr. σαϰατεύω, sec. XVIII, înv. (Gáldi 247); sacatlîc, s. n. (invaliditate), din tc. sakatlik.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
sacat, -ă, adj. (înv.) vătămat; spetit (de muncă); bolnav, lovit; rănit; infirm.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||