DEX-ONLINE

Dicţionar explicativ al limbii române pe internet.
DEX-ONLINE.ro contine urmatoarele dictionare:

• [DEX '98] Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, 1998
• [DEX '96] Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, 1996
• [DEX '84] Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Academiei, 1984
• [DEX '75] Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Academiei, 1975
• [DEX-S '88] Supliment DEX, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Academiei, 1988
• [Sinonime] Dicţionar de sinonime, Mircea şi Luiza Seche, Editura Litera Internaţional, 2002
• [Antonime] Dicţionar de antonime, Mircea şi Luiza Seche, Editura Litera Internaţional, 2002
• [Dicţionar ortografic] Dicţionar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internaţional, 2002
• [NODEX] Noul dicţionar explicativ al limbii române, Litera Internaţional, Editura Litera Internaţional, 2002
• [DAR] Dicţionar de arhaisme şi regionalisme, Gh. Bulgăr şi Gh. Constantinescu-Dobridor, Editura Saeculum Vizual, Bucureşti, 2002
• [DGE] Dicţionar gastronomic explicativ, A.M. Gal, Editura Gemma Print, 2003
• [DER] Dicţionarul etimologic român, Alexandru Ciorănescu, Universidad de la Laguna, Tenerife, 1958-1966
• [DLRA] Dicţionar al limbii române actuale (ediţia a II-a revăzută şi adăugită), Zorela Creţa, Lucreţia Mareş, Zizi Ştefănescu-Goangă, Flora Şuteu, Valeriu Şuteu, Editura Curtea Veche, 1998
• [DLRC] Dicţionarul limbii române contemporane, Vasile Breban, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1980
• [DLRM] Dicţionarul limbii române moderne, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Academiei, Bucureşti, 1958
• [DMLR] Dictionnaire morphologique de la langue roumaine, A. Lombard, C. Gâdei, Editura Academiei, Bucureşti, 1981
• [DN] Dicţionar de neologisme, Florin Marcu şi Constant Maneca, Editura Academiei, Bucureşti, 1986
• [DOOM] Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Editura Academiei, Bucureşti, 1982
• [DOOM 2] Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a, Editura Univers Enciclopedic, 2005
• [MDA] Micul dicţionar academic, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, 2002
• [MDN] Marele dicţionar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000
• [Neoficial] Această sursă include definiţii ale unor cuvinte de uz curent care nu există în nici unul din celelalte dicţionare
• [DLRLV] Dicţionarul limbii române literare vechi (1640-1780) - Termeni regionali, Mariana Costinescu, Magdalena Georgescu, Florentina Zgraon, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987
• [DLRLC] Dicţionarul limbii române literare contemporane, Colectiv, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1955-1957

DEX-ONLINE este liber şi gratuit sub licenţa publică generală GNU (GPL). Vezi licenţă

LITORÁL, -Ă, (1) litoraluri, s.n., (2) litorali, -e, adj. 1. S.n. Porțiune de teren situată de-a lungul țărmului oceanului, mării sau al unui lac, pe care de obicei o udă apele. 2. Adj. Care se află pe litoral (1), care formează litoralul, privitor la litoral; care se află (în apă) aproape de țărm. – Din fr. littoral, lat. litoralis.
Sursa: DEX '98

LITORÁL s. v. țărm.
Sursa: Sinonime

litorál adj. m., pl. litoráli; f. sg. litorálă, pl. litorále
Sursa: Dicționar ortografic

litorál s. n., pl. litoráluri
Sursa: Dicționar ortografic

LITORÁL¹ ~ă (~i, ~e) Care ține de țărmul mării sau al oceanului; propriu malului mării sau oceanului. /<fr. littoral, lat. littoralis
Sursa: NODEX

LITORÁL² ~uri n. Fâșie de pământ situată de-a lungul țărmului unei mări sau al unui ocean. /<fr. littoral, lat. littoralis
Sursa: NODEX

LITORÁL s.n. Regiune situată de-a lungul țărmului mării; țărmul mării. // adj. Care aparține țărmului mării. ♢ Zonă litorală = a) zonă cuprinzând păturile de apă apropiate de țărm care acoperă platforma de prelungire a uscatului sub apele marine (platoul continental); b) (biol.) zonă care cuprinde totalitatea ecosistemelor existente până la 200 m adâncime. [Pl. -luri, -le. / < fr. littoral, it. littorale < lat. litus – țărm].
Sursa: DN

LITORÁL, -Ă I. s. n. regiune situată de-a lungul țărmului mării. II. adj. care aparține țărmului mării. o zonă ~ă = a) păturile de apă apropiate de țărm care acoperă platforma de prelungire a uscatului sub apele marine; b) totalitatea ecosistemelor existente până la 20⁰ m adâncime. ♢ (despre plante) care crește pe țărmul mărilor sau lacurilor. (< fr. littoral, lat. littoralis)
Sursa: MDN