DEX-ONLINE

Dicţionar explicativ al limbii române pe internet.
DEX-ONLINE.ro contine urmatoarele dictionare:

• [DEX '98] Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, 1998
• [DEX '96] Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, 1996
• [DEX '84] Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Academiei, 1984
• [DEX '75] Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Academiei, 1975
• [DEX-S '88] Supliment DEX, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Academiei, 1988
• [Sinonime] Dicţionar de sinonime, Mircea şi Luiza Seche, Editura Litera Internaţional, 2002
• [Antonime] Dicţionar de antonime, Mircea şi Luiza Seche, Editura Litera Internaţional, 2002
• [Dicţionar ortografic] Dicţionar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internaţional, 2002
• [NODEX] Noul dicţionar explicativ al limbii române, Litera Internaţional, Editura Litera Internaţional, 2002
• [DAR] Dicţionar de arhaisme şi regionalisme, Gh. Bulgăr şi Gh. Constantinescu-Dobridor, Editura Saeculum Vizual, Bucureşti, 2002
• [DGE] Dicţionar gastronomic explicativ, A.M. Gal, Editura Gemma Print, 2003
• [DER] Dicţionarul etimologic român, Alexandru Ciorănescu, Universidad de la Laguna, Tenerife, 1958-1966
• [DLRA] Dicţionar al limbii române actuale (ediţia a II-a revăzută şi adăugită), Zorela Creţa, Lucreţia Mareş, Zizi Ştefănescu-Goangă, Flora Şuteu, Valeriu Şuteu, Editura Curtea Veche, 1998
• [DLRC] Dicţionarul limbii române contemporane, Vasile Breban, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1980
• [DLRM] Dicţionarul limbii române moderne, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Academiei, Bucureşti, 1958
• [DMLR] Dictionnaire morphologique de la langue roumaine, A. Lombard, C. Gâdei, Editura Academiei, Bucureşti, 1981
• [DN] Dicţionar de neologisme, Florin Marcu şi Constant Maneca, Editura Academiei, Bucureşti, 1986
• [DOOM] Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Editura Academiei, Bucureşti, 1982
• [DOOM 2] Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a, Editura Univers Enciclopedic, 2005
• [MDA] Micul dicţionar academic, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, 2002
• [MDN] Marele dicţionar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000
• [Neoficial] Această sursă include definiţii ale unor cuvinte de uz curent care nu există în nici unul din celelalte dicţionare
• [DLRLV] Dicţionarul limbii române literare vechi (1640-1780) - Termeni regionali, Mariana Costinescu, Magdalena Georgescu, Florentina Zgraon, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987
• [DLRLC] Dicţionarul limbii române literare contemporane, Colectiv, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1955-1957

DEX-ONLINE este liber şi gratuit sub licenţa publică generală GNU (GPL). Vezi licenţă

MEDICÍNĂ, (2) medicini, s.f. 1. Știință care are ca obiect păstrarea și restabilirea sănătății și care studiază în acest scop procesele fizice, chimice și biologice ale vieții, structurile și funcțiile organismului, cauzele și mecanismele de producere a bolilor, precum și mijloacele de diagnosticare, tratare și prevenire a lor. ♦ Facultate în care se studiază medicina (1). 2. (Înv. și reg.) Medicament. – Din lat. medicina, (2) germ. Medizin, rus. medițina.
Sursa: DEX '98

MEDICÍNĂ s. v. doctorie, leac, medicament, medicație, remediu, tratament.
Sursa: Sinonime

MEDICÍNĂ s. 1. medicină infantilă v. pediatre. 2. medicină veterinară = (rar) veterinărie.
Sursa: Sinonime

medicínă s. f., g.-d. art. medicínei; (medicamente) pl. medicíne/medicíni
Sursa: Dicționar ortografic

MEDICÍNĂ f. Știință care se ocupă cu studiul profilaxiei și tratării bolilor, ocrotirii și restabilirii sănătății omului. ♢ ~ internă ramură a medicinei care se ocupă cu studierea și tratarea bolilor organelor interne. ~ judiciară (legală) ramură a medicinei care se ocupă cu efectuarea expertizelor și examenelor medicale pentru elucidarea faptelor într-un proces. ~ preventivă ramură a medicinei care studiază și aplică diferite metode de prevenire a bolilor. ~ veterinară medicină care studiază și tratează bolile animalelor. [G.-D. medicinei] /<lat. medicina
Sursa: NODEX

MEDICÍNĂ s.f. Știință care studiază prevenirea și vindecarea bolilor. ♦ Instituție de învățământ superior în care se studiază această știință. ♢ Medicină veterinară = știință având drept obiect apărarea sănătății animalelor. [Gen. -nii. / < lat., it. medicina, cf. fr. médecine].
Sursa: DN

MEDICÍNĂ s. f. știință care studiază mijloacele de prevenire și tratare a bolilor. o ~ veterinară = știință având drept obiect apărarea sănătății animalelor; ~ judiciară = ramură a medicinei care se ocupă cu efectuarea expertizelor și examenelor medicale pentru clarificarea unor cazuri de omor, de loviri etc. (< lat. medicina, germ. Medizin)
Sursa: MDN