DEX-ONLINE

Dicţionar explicativ al limbii române pe internet.
DEX-ONLINE.ro contine urmatoarele dictionare:

• [DEX '98] Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, 1998
• [DEX '96] Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, 1996
• [DEX '84] Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Academiei, 1984
• [DEX '75] Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Academiei, 1975
• [DEX-S '88] Supliment DEX, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Academiei, 1988
• [Sinonime] Dicţionar de sinonime, Mircea şi Luiza Seche, Editura Litera Internaţional, 2002
• [Antonime] Dicţionar de antonime, Mircea şi Luiza Seche, Editura Litera Internaţional, 2002
• [Dicţionar ortografic] Dicţionar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internaţional, 2002
• [NODEX] Noul dicţionar explicativ al limbii române, Litera Internaţional, Editura Litera Internaţional, 2002
• [DAR] Dicţionar de arhaisme şi regionalisme, Gh. Bulgăr şi Gh. Constantinescu-Dobridor, Editura Saeculum Vizual, Bucureşti, 2002
• [DGE] Dicţionar gastronomic explicativ, A.M. Gal, Editura Gemma Print, 2003
• [DER] Dicţionarul etimologic român, Alexandru Ciorănescu, Universidad de la Laguna, Tenerife, 1958-1966
• [DLRA] Dicţionar al limbii române actuale (ediţia a II-a revăzută şi adăugită), Zorela Creţa, Lucreţia Mareş, Zizi Ştefănescu-Goangă, Flora Şuteu, Valeriu Şuteu, Editura Curtea Veche, 1998
• [DLRC] Dicţionarul limbii române contemporane, Vasile Breban, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1980
• [DLRM] Dicţionarul limbii române moderne, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Academiei, Bucureşti, 1958
• [DMLR] Dictionnaire morphologique de la langue roumaine, A. Lombard, C. Gâdei, Editura Academiei, Bucureşti, 1981
• [DN] Dicţionar de neologisme, Florin Marcu şi Constant Maneca, Editura Academiei, Bucureşti, 1986
• [DOOM] Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Editura Academiei, Bucureşti, 1982
• [DOOM 2] Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a, Editura Univers Enciclopedic, 2005
• [MDA] Micul dicţionar academic, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, 2002
• [MDN] Marele dicţionar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000
• [Neoficial] Această sursă include definiţii ale unor cuvinte de uz curent care nu există în nici unul din celelalte dicţionare
• [DLRLV] Dicţionarul limbii române literare vechi (1640-1780) - Termeni regionali, Mariana Costinescu, Magdalena Georgescu, Florentina Zgraon, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987
• [DLRLC] Dicţionarul limbii române literare contemporane, Colectiv, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1955-1957

DEX-ONLINE este liber şi gratuit sub licenţa publică generală GNU (GPL). Vezi licenţă

PERVÉRS, -Ă, perverși, -se, adj. (Despre oameni; adesea substantivat) care este înclinat spre fapte rele, gata oricând să facă rău; care manifestă o deviere de la normal a instinctelor, a judecății, a ideilor, descompus din punct de vedere moral; corupt, depravat, imoral; (cu sens atenuat) perfid, fățarnic; spec. anormal din punctul de vedere al comportării în relațiile sexuale. ♦ (Despre manifestările, instinctele etc. oamenilor) Care trădează, exprimă, reflectă perversitate. – Din fr. pervers.
Sursa: DEX '98

PERVÉRS adj. v. corupt.
Sursa: Sinonime

pervérs adj. m., s. m., pl. pervérși; f. sg. pervérsă, pl. pervérse
Sursa: Dicționar ortografic

PERVÉR//S ~să (~și, ~se) 1) Care face rău sau încurajează răul; înclinat spre fapte rele. 2) Care vădește devieri nefirești de la comportarea normală; corupt. /<fr. pervers, lat. perversus
Sursa: NODEX

PERVÉRS, -Ă adj. Corupt, depravat; anormal din punct de vedere sexual. ♦ Perfid, fățarnic; înclinat spre fapte rele. [< fr. pervers, cf. lat. perversus – întors, în sens contrar].
Sursa: DN

PERVÉRS, -Ă adj., s. m. f. 1. (om) anormal din punct de vedere sexual; corupt, depravat. 2. (om) perfid; înclinat spre fapte rele. (< fr. pervers, lat. perversus)
Sursa: MDN