REPARÁT1 s.n. Faptul de a repara; reparare. – V. repara.
Sursa: DEX '98
REPARÁT2, -Ă, reparați, -te, adj. 1. Care poate fi folosit din nou fiindcă a fost readus în stare de funcționare (prin reparații, renovări etc.); recondiționat, (pop.) dres2 (1). 2. Fig. Îndreptat, corectat. ♦ (Jur.; despre stricăciuni, insulte etc.) Pentru care s-au plătit daune. – V. repara.
Sursa: DEX '98
REPARÁT adj. refăcut, (pop.) dres, (înv. și reg.) meremetisit, (reg.) răpăluit. (Casă ~.)
Sursa: Sinonime
REPARÁT s. 1. v. depanare. 2. v. reparație.
Sursa: Sinonime
reparát s. n.
Sursa: Dicționar ortografic
REPARÁT s.n. Reparare. [< repara].
Sursa: DN
REPARÁȚIE, reparații, s.f. 1. Ansamblu de operații efectuate asupra unui lucru stricat, uzat, defectat, pentru a-l menține sau a-l readuce în starea normală de funcționare. ♢ Reparații capitale = înlocuirea sau refacerea completă a unor elemente principale ale utilajelor, agregatelor, clădirilor etc., Fig. supunerea organismului unor analize și tratamente generale în vederea restabilirii sănătății. 2. (Jur.) Acoperire a unui prejudiciu de către persoana răspunzătoare de pricinuirea lui, despăgubire a unei pagube. ♦ Fig. Satisfacție pentru o ofensă. [Var.: reparațiúne s.f.] – Din fr. réparation, lat. reparatio, -onis, germ. Reparation.
Sursa: DEX '98
REPARÁȚIE s. 1. v. depanare. 2. refacere, reparare, reparat, (pop.) dregere, dres, (înv. și reg.) meremet, meremetiseală, meremetisire, (reg.) răpăluit, (prin Munt.) prefai, (înv.) meremetisit. (~ casei.) 3. v. despăgubire.
Sursa: Sinonime
reparáție s. f. (sil. -ți-e), art. reparáția (sil. -ți-a), g.-d. art. reparáției; pl. reparáții, art. reparáțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Dicționar ortografic
REPARÁȚI//E ~i f. 1) v. A REPARA. 2) Complex de lucrări pentru readucerea în stare normală a unui obiect (clădire, sistem tehnic etc.). ~a unei case. 3) jur. Compensare a unei pagube; despăgubire. ~i de război. [G.-D. reparației; Sil. -ți-e] /<fr. réparation, lat. reparatio, ~onis, germ. Reparation
Sursa: NODEX
REPARÁȚIE s.f. 1. Procesul prin care se îndepărtează defectele unui lucru, ale unei piese. 2. (Fig.) Satisfacție, despăgubire acordată cuiva pentru o ofensă, pentru o pagubă. [Gen. -iei, var. reparațiune s.f. / < fr. réparation, cf. lat. reparatio].
Sursa: DN
REPARÁȚIE s. f. 1. proces prin care se îndepărtează defectele unui lucru, ale unei piese; reparare. 2. (fig.) satisfacție, despăgubire acordată cuiva pentru o ofensă. (< fr. réparation, lat. reparatio, germ. Reparation)
Sursa: MDN
Copyright © 2004-2012 DEX online.
Copierea definiţiilor este permisă sub licenţa GPL, cu condiţia păstrării acestei note.