Definiția cu ID-ul 936443:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TRONCĂT, troncăte, s. n. Zgomot produs de rostogolirea unui lucru, de izbirea unui obiect de altul; troncănire, izbitură, huruit. Nici chiar troncătul de zdraveni bolovani în rostogol Nu-ngrozesc ca urieșul ce s-arată... cu pieptul gol. ALECSANDRI, P. III 44.